Ca la ultimul ciclon din Caraibe,
Tu faceai citiri de Spada si capa,
Eu descifram cuvinte menide.
Invincibil eram atunci in Catedrala,
Cand tu erai tot asa de diafana
Si plecand ochii te rugai cuminte:
Sa-mi dea Dumnezeu minte!
Pesmeti, oua rascoapte, bacon, putin lapte,
Ba chiar si o cafea am bea pusi pe fapte,
Daca am avea si noi putin timp casnic,
Asa cum aveau bunicii samovar, nu ceainic.
3 comentarii:
Multa tandrete in acest poem casnic...
si un strop de amuzanta, delicioasa filosofie de ménage à deux...:)
O incercare de a gasi madlena lui Proust intr-un pahar cu apa...
Fotografia este facuta de mine pe malul Marii Irlandei in localitatea Skerries.
Trimiteți un comentariu