duminică, noiembrie 21, 2010

A venit ploaia


A venit ploaia. Ploaia rea, nu aceea fertilă, pe care o astepti cît e vara de lungă. A venit ploaia şi în oraş cresc umbrele. Văd din ce în ce mai des şi haine de ploaie. Oamenilor le pasă mai mult pe unde calcă decât ce se întâmplă în omenire şi aşa este normal, că de aceea este o categorie largă, plătită să se gândească la cum merge omenirea şi cum ar trebui să meargă, ca mai multora să le fie bine. Unii oameni nu sunt plătiţi şi nici nu îi interesează mai mult de apartamentul sau curtea casei, trotuarul până şi de la serviciu, preţul pâinii şi, eventual, cu cât s-a mai scumpit benzina. Nu şi de ce s-a scumpit pâinea sau benzina! Nu şi cine se face vinovat că nu ajung salariile la timp, de ce pensiile nu mai ajung, de ce copiii noştri trebuie să meargă cu pantofiorii rupţi în vreme de ploaie. Cel mult se uită în jur şi de vină sunt cei de lângă ei, pe la ţară primarul, pe la oraş un pic mai mulţi, dar şi vecinii mai avuţi. Îmi amintesc când făceam emisiuni de noapte la radio şi mă sunau diverse persoane să demaşte corupţia unor vecini. Ascunşi după perdea, cu lumina stinsă, raportau câte sacoşe cară din portbagaj vecinul, câte sticle de cola au în plasă, dar mai ales câte sticle de whisky. Mă uit la clasa politică, ascunsă după draperiile unei lupte acerbe şi nu văd mare lucru de la mulţi dintre liderii, care ar trebui să ne lumineze, să ne dea speranţe, să ne arate viitorul prin ploaie, să vedem soarele care să răsară. Or, de la clasa politică primim mai ales raportul despre câte şpăgi şi-au luat diverşi miniştrii, câte ha de pământ diverşi slujbaşi mai mărunţi, câte peşcheşuri cei şi mai mici şi, ca în piramida nevoilor, dar mai ales a posibilităţilor de ciordeală, cât a mai furat fiecare.
Atenţi la lacuri, neputând vedea dincolo de umbrele, mulţi dintre cei ce se prezintă în faţa noastră, aşteptând să îi votăm, nu ne spun nimic mai mult decât scrîşnetul scuipat printre fălcile încleştate ale urii lor că sunt contemporanii noştri. Uitaţi-vă cu atenţie la Băsescu, la Boc, la Blaga, la fata aia, Leana Udea, sunt negrii de ploaie şi  nu dau nimic nou, nici un mesaj de speranţă, doar aburi...

3 comentarii:

Flor da Vida spunea...

Amigo querido, senti saudades de você, e é com imenso prazer que lhe deixo carinhos nessa manhã de domingo. Que o seu dia seja de alegria e paz... Bjsss

Karla spunea...

daca ar fi numai atat... plaga de care vorbiti s-a extins pâna la ultimul om care detine un graunte de putere asupra celuilalt...

Sunt atat de dezolante mesajele pe care le primesc din Romania... copii bolnavi, boli grave, mortale; medici care refuza sa-si faca datoria, care-i lasa sa moara pentru ca nu-si iau spaga...

cum e posibila dezumanizarea unor oameni care au ales initial sa se puna in slujba semenilor, nu pricep... e infiorator...

ionelmuscalu spunea...

E posibil, fiindca totul porneste de la demnitate si de la drepturi. Cum pleaca intr-o tara straina, romanul se intereseaza ce drepturi are, fiindca altfel are probleme. Si lupta pentru demnitatea lui de om si de roman si de egal cu ceilalti, urmarindu-si drepturile, aici se lasa batjocoriti la alegeri cu plase, cu galeti, cu ... muraturi si cozonac, apoi mor de foame si tipa in pustie!Asta la general, fiindca in particular este atinsa fibra tuturor: eu am ajuns sa cred ca am luat-o razna si sa ma intreb ce dracu, fac la varsta mea si la oportunitatile pe care le-am avut, uitandu-ma la "modele", fiindca din urma imi sufla in spate nevoile si tacerile.

Spre marele Nord. Întâlnirea cu Moş Crăciun în alt anotimp.

         - Pe marele vultur care a pârjolit pădurea, vuind cuvintele în gura vajnicului Väinämöinen, faurul veşnic, ce povesteşte des...