printre plete de războinică fecioară
mi-a îndoit genunchii
şi suspinul ei s-a ridicat coloană,
Cobora încet lumina printre brazi întunecaţi
ferigile galbene pâlpâiau
ca lumânările printre pinii drepţi şi gravi,
Povestea era fără ocolişuri, dădea de-a dreptul
şi inorogul înţeleptul
îşi ascuţea cornul de secera lunii
dincolo de izvor noi doi ne iubeam, nebunii.
Curgeam unul într-altul ca apa în apă
Ca piatra în piatră
Ca rouă dimineţii în roza sărutată
Clepsidra morţii se-nvârtea aproape
Aorta era autostrada neantului
Era absolut superb efemerul.
Morala: Curând se lasă brume
postum mai cresc ciuperci
bulboanele spun snoave
noi doi culegem melci.
3 comentarii:
Thank you for following me, following you back :)
frenchy
Замечательно, а картины у Вас чьи, тоже прекрасные. Вот например эта?
С уважением, Ольга
absolut superb blogul:)
Trimiteți un comentariu