duminică, mai 02, 2010

BALADĂ DE MIXTURA





Nu sunt poet, citi-mi-aş epitaful,

Pian cu coadă sau violoncel,

Eu sunt poet ce umblă cu taraful,

Timpan, scăriţă sau vreun ciocănel.


Pe nicovala inimii-nserate,

Eu bat cu foşnet lacrimi de mixtură,

Cuvinte dulci, desigur importate,

Le-adun la schimb de dragoste şi ură.



Dar de va fi banchetul de adio

Să-l dau la fătălăi sau mironosiţe,

Cu pietre aş lovi-o chiar pe Clio

Destinului acesta să nu îi ţeasă iţe!



Nu sunt poet iluminat de geniu,

Deşi, desigur, mi-am dorit ades,

Însă legenda mea peste mileniu

Se va rescrie cu mult interes!

3 comentarii:

JulieTTe spunea...

hmm... :) interesant

kisses

Irina spunea...

Cred ca dintre toate destinele pe care ni le pregateste viata, destinul de poet e cel mai important, si cel care rabufneste constant in fiecare ora de viata.

Numai bine!

Katariina spunea...

Hello friend,
I appreciate at these quotations.
It was one of sadness,
but yes, it raised the ideas.
Interesting.Thank you for sharing this.Jani send you greetings too.

Seară de vară

Patru păsări de aur în colțuri, Coperți de saftian, Cartea tulburătoare a însuflețirii, Nimic mai mult, nimic mai puți...