vineri, mai 21, 2010

ROŢI DINŢATE





Prinţesele fanariote ies la şosea duminica

Şi sâmbăta.

Îşi plimbă frumuseţea pe frumosul centru,

Liniştit şi duminica.

Aluzive, atitudinale, primăvăratice, cunoscute,

Nesfârşite ca orice formă nouă,

Aplaudă cu sufletul primăvara şi dezbrăcarea nopţii

Într-o altă lumină.

Subtile şi ţâfnoase, totodată, frumoasele prinţese

Ies la şosea şi sâmbăta.

În fine, teritoriile se cuceresc domol

Din scaunele plastice ale teraselor.

Prinţesele fanariote, ca nişte roţi dinţate,

Învârt centrul duminica,

Şi sâmbăta pe lângă ceasul din Turn,

Pe care dimensiunea normalului s-a întipărit.

Şi merge.

3 comentarii:

judy spunea...

Simpatic!!!!

Karla spunea...

Ce inseamna sa fii poet...
ce eleganta poetica... "printesele fanariote" pe scaunele de plastic ale teraselor...
Muritorii de rând ar zice, probabil "pipitele de dâmbovita" :)

ionelmuscalu spunea...

Multumesc!
Face parte din realitatea Baladelor orasului meu, ca o dimensiune a unei realitati perpetuate in ultimii 200 de ani, mai putin scaunele de plastic, aparute intempestiv in vreme de kisch... turco-chinezesc!
Dar aici, la portile orientului ou tout e pris a la legere, merge!

Spre marele Nord. Întâlnirea cu Moş Crăciun în alt anotimp.

         - Pe marele vultur care a pârjolit pădurea, vuind cuvintele în gura vajnicului Väinämöinen, faurul veşnic, ce povesteşte des...