duminică, martie 13, 2011

GRAŢIA

Aici, la noi, Dumnezeu ne lasă să ne facem de cap,

Ne lasă să ne îngropăm în manele şi-n bere,

Ne lasă să ne ascundem în peşterile prostului gust.

Aici, la noi, Dumnezeu ne dă lumină din spaime,

Ne depăşeşte uşor de parcă ne-ar deparazita,

Ne lasă să simţim mai curat pe de-a-ncetul.

Aici, la noi, Dumnezeu ne răsuceşte ca pe nişte frunze

Ne învârte în ţigara lui de tămâie şi smirnă,

Ne înghesuie lăturiş în rost, uitându-se în ochii noştri.

Câteodată, noi-frunze, noi-păsări, noi-petale,

Simţim în preajmă că Dumnezeu ne pune la masă

Şi-atunci ne dăm cu capul de praguri de sus.

Indiferent de rasa noastră, aici, la noi, spaimă nu e,

Dumnezeu ridicat din împietrirea privirilor noastre

Ne zâmbeşte scuturând frimiturile din barbă.

Doar presiunea străzii şi stresul din capul nostru

Ne împiedică să vorbim cu el. Altfel

Graţia aceasta ne-ar fi cuprins şi pe noi.

10 comentarii:

Ana Maria spunea...

Dumnezeu are grija de noi! Bine ca nu traim prin Japonia, atunci sa te tii bine!!!

INCERTITUDINI spunea...

”Simţim în preajmă că Dumnezeu ne pune la masă

Şi-atunci ne dăm cu capul de praguri de sus.”
Da!! Uităm prea repede smerenia..
Astăzi , și eu am ales Grația( în miresme).
O zi bună vă doresc!

Şerban Tomşa spunea...

Dumnezeu e un prieten bun pe care-l găsim acasă o singură dată. Dar ne poate trimite, prin poștă, grația despre care vorbiți cu atâta talent...

Karina spunea...

Ionel, mi-a placut a doua tare mult:
http://karina-lumeanoastra.blogspot.com/2011/03/copacul-din-tabloul-cu-ingeri-ionel.html

angi spunea...

Dumnezeu e Acel Ceva pe care nu ni-lpoate lua nimeni.Il purtam in sufletul si mintea noasta.E acelasi pentru orice om.

ionelmuscalu spunea...

@Ana Maria: Dumnezeu are grija de noi si noi ii multumim fiecare in felul nostru.

ionelmuscalu spunea...

@Incertitudini: Cred ca cei care nu uita smerenia, gasesc si demnitatea.

ionelmuscalu spunea...

@ Serban Tomsa: De fiecare data ma bucura aceasta atentie a dumneavoastra si de fiecare data ma gandesc sa fiu la inaltimea ei, a bucuriei! Chiar daca nu am prea stat pe acasa in ultima vreme, sper ca atunci cand Imi bate la usa, sa fiu acasa. M-ar nedumeri un colet postal in care sa primesc Gratia si nici n-as stii cum sa reactionez, poate ca Pandora as inchide cutia...

ionelmuscalu spunea...

@Karina: Am vazut acea gratioasa reprezentare si va multumesc pentru ea.

ionelmuscalu spunea...

@Angi: Nu cred intr-un Dumnezeu personal, cum erau larii romani, ci mai curand, din cauza noastra, intr-o personalizare a lui Dumnezeu in maniera individuala, nefiind desigur nici canonica aceasta treaba, nici acceptabila din perspectiva bisericeasca, dar cred in Ingerul personal, care are atata treaba!

Spre marele Nord. Întâlnirea cu Moş Crăciun în alt anotimp.

         - Pe marele vultur care a pârjolit pădurea, vuind cuvintele în gura vajnicului Väinämöinen, faurul veşnic, ce povesteşte des...