miercuri, februarie 09, 2011

CÂNTEC

Picură cu îngeri dalbi
Pe ferestre de smarald,
Ninge grâu cu zori de zi
Până când ne-om întâlni.

Latră stelele din salbă
La mândra cu faţa dalbă,
Care doarme şi când e
Rost de cer şi hohote.

Când m-oi contopi cu ea
Inima s-o tulbura,
Iar când noi vom despleti
Vânturile timpurii
din imboldul inimii.

Luna. neajutorată
se va roşi ruşinată,
Aducând încet din vise
flăcările interzise.

Un comentariu:

Flor da Vida spunea...

Versos magistrais, inspirados e inspiradores! Amei!!! Carinhos... Bjsss