joi, februarie 24, 2011

Grădini,livezi, livresc ne cresc

















Afară ninge, ninge,
În mine cresc grădini,
Se nasc în ceruri geruri,
În crivăţ bem din  vini.

Grădinile iubirii ce cu temei ceresc,
Zăpezile din ceruri de azur le învelesc,
Năvale marte-n suflet cu ghiocei din vis,
Afară ninge, ninge, tot cerul înadins.

Acum cresc albe gânduri, aripi de păsări rare,
Îmi stau în cerul gurii luminile polare,
Zăpezi şi iceberguri, din pură nea de sus,
Pornite de departe, din ziua ce a apus.

Tresar, căci mi se pare că drumul e închis,
Omătul e de floare prea dulce de cais,
Afară ninge, ninge, în mine cresc livezi,
Femeie ce  topeşti şi oameni şi zăpezi!

4 comentarii:

Braulio Pereira spunea...

gracias por tu sábio cometario

la vida es bella!! si la sabemos vivir la vivimos dos vezes


es un placer leerte

saludos poéticos!!

Karla spunea...

Toujours aussi beau, ce poème, toujours aussi touchant...

Unknown spunea...

Salutari poetice si tie Braulio Pereira! Viata este mai frumoasa pe meleagurile tale, dar este si cum si-o face omul! Muza fie cu tine!

Unknown spunea...

Karla- Toujours attentif, toujours prêt pour un encouragement ... Merci!

EDRAH_Giurgiu PHASE I