GRAŢIA A PATRA, un soi de scrisoare, dar nu psalm
Ne lasă să ne îngropăm în manele şi-n bere,
Ne lasă să ne ascundem în peşterile prostului gust.
Aici, la noi, Dumnezeu ne dă lumină din spaime,
Ne depăşeşte uşor de parcă ne-ar deparazita,
Ne lasă să simţim mai curat pe de-a-ncetul.
Aici, la noi, Dumnezeu ne răsuceşte ca pe nişte frunze
Ne învârte în ţigara lui de tămâie şi smirnă,
Ne înghesuie lăturiş în rost, uitându-se în ochii noştri.
Câteodată, noi-frunze, noi-păsări, noi-petale,
Simţim în preajmă că Dumnezeu ne pune la masă
Şi-atunci ne dăm cu capul de praguri de sus.
Indiferent de rasa noastră, aici, la noi, spaimă nu e,
Dumnezeu ridicat din împietrirea privirilor noastre
Ne zâmbeşte scuturând frimiturile din barbă.
Doar presiunea străzii şi stresul din capul nostru
Ne împiedică să vorbim cu el. Altfel
Graţia aceasta ne-ar fi cuprins şi pe noi.
6 comentarii:
frumos spus!...cine nu-si da seama ca inteligenta a ajuns sa ne fie o povara, iar nu o calitate?...dar macar suntem patetici...credem in placebo si-n autostrazi...uitam ca doar drumul batatorit de tara poate exista daca merg mai multi oameni pe el...
La multi ani de ziua numelui, cu o mica intarziere:).Numai bine.
Eu nu cred ca Dumnezeu ne uita.. ci noi il uitam pe El.
Eu spun ca Dumnezeu este aici, noi nu-i simtim gratia, harul pe care il revarsa asupra noastra.
Si eu sunt de aceiasi parere, Dumnezeu e mereu langa noi. Multi nu cred din pacete si se plang cand ceva nu le merge bine, insa eu cred ca Dumnezeu intotdeauna il incearca pe cel bun! Superb blogul!
Seu blog é excelente! E que Deus continue olhando por todos nós!
Trimiteți un comentariu