joi, ianuarie 06, 2011

Reportaj din România singură. Alt titlu:Tablou cu stele.

Peste tot zăceau oameni cu speranţele demolate,
O dezordine de tencuială şi cărămizi sparte,
Mormane abjecte de suferinţe şi ele castrate
De dorinţa de a nu da călăilor dreptate.

Mai încolo era raionul cu speranţe deşarte,
Pe care le prospectau buldozeriştii înainte de a lua parte,
La o altă acţiune  de derizorie lichidare
A ultimelor sclipiri şi uimiri de visare.

Se uitau la trupurile compromiţătoare
Cu o silă sfidătoare şi chiar imorale
Le erau gândurile şefilor de activitate,
Care slujeau peste poate regele din palate.

Tabloul era acoperit cu o pânză cu stele
Aurii, din acelea de vopsea de două lovele,
Luată din bâlciul comun şi revândută
Poporului la suprapreţ pe o viaţă stătută.

2 comentarii:

karina spunea...

Imi deschizi mintea sa-nteleg ce vrea poporul.

Irina spunea...

Mi-a placut poezia - inspirata diatriba!

Spre marele Nord. Întâlnirea cu Moş Crăciun în alt anotimp.

         - Pe marele vultur care a pârjolit pădurea, vuind cuvintele în gura vajnicului Väinämöinen, faurul veşnic, ce povesteşte des...