miercuri, ianuarie 19, 2011

Si daca... Repet acest poem, ca aducere aminte a unei bune vremi.


Si daca muzele ar sta asa,
Picior peste picior cumva,
In cafenea,
Fiindca ai cerut-o dumneata,
Incet, confuz sa straluceasca,
Sa se confunde doar cumva
Cu umbra sa,
Apoi, plangand, sa se consume,
De parca roua ar fi pe lume
Si prin desert,
Ca trandafirii in ochii tai,
Miraculos si cu scantei,
As straluci si eu asa,
Un colt de arma undeva,
Fiindca nici eu,
Nu-s nici tacut , nici erezeu,
Ci doar un gand instantaneu
Pe buza ta...

3 comentarii:

Erys spunea...

imi place poemul tau...si mi-ar placea sa stiu ca esti muza...

Karina spunea...

ha,ha,ce fainaaaaa

ALIN spunea...

Faina.

EDRAH_Giurgiu PHASE I