miercuri, martie 10, 2010

Viata, uneori ca o parada

Asear' am gasit un ziar D'ale Bucurestilor din 1996, anul II, nr. 4(12), pe care il edita Fundatia cu acelasi nume (apartinatoare pe persoane romantice - familiei Diaconu) sprijinita de ziarul "Cotidianul" si ajutata de catavencii de la Academia aceea, nu aceasta.
Pe prima pagina doua articole semnate de mine. Mama, cum trec anii!
Semnam atunci si articolul "Viata, uneori ca o parada", alaturi de Simona Hodos, de Dan C. Mihailescu, tanarul, mai tanarul decat mine Andrei Tudor, ha, ha!
Ce vremuri, tata!
Astazi domnul senator Diaconu este vicepresedintele PNL, eu am ramas tot tanar si sunt presedintele TNL Giurgiu. Dar ce vremuri erau pe atunci,
La belle epoque sau labele poc,
eram si cu 14 ani mai tineri!
Si traia si Badia! Care a plecat dintre noi  10 ani mai tarziu in 2006, acum 4 ani...

5 comentarii:

un prieten zilnic spunea...

Ai putea sa scanezi acea prima pagina si sa impartasesti cu noi cele doua articole.

ionelmuscalu spunea...

Mi-ai luat-i nainte cu comentariul, eu chiar facusem asta, dar nu aveam timp sa ma ocup. Uite, o fac acum!

Anonim spunea...

Chiar interesant!

dia spunea...

Tot anonima si eu, dar care e vrajeala!? Care e chichirezul? Esti batran si gat, nu te lauzi cu asta.

unprietenzilnic spunea...

Primul articol e cam câş. Probabil de la nuş`câte pahare de ieri!?

Spre marele Nord. Întâlnirea cu Moş Crăciun în alt anotimp.

         - Pe marele vultur care a pârjolit pădurea, vuind cuvintele în gura vajnicului Väinämöinen, faurul veşnic, ce povesteşte des...