joi, martie 18, 2010

17 martie (Saint Patrick’s Day), sarbatoare in Irlanda.

Asa isi incepe prietena noastra Irina din Canada, in blogul ei Frunze de artar-un jurnal un minunat articol despre poetul Seamus Heaney.
Spre deosebire de ea, eu astazi voi vorbi despre o raza de speranta pe care irlandezii au adus-o in Giurgiu prin fundatia Comber. De ani de zile se ocupa de persoanele cu dizabilitati, ajutand extrem de mult nu doar la incercarea de dezinstitutionalizare a acestora, cat mai ales la crearea conditiilor normale de viata, ca in familie. Dupa ce au cumparat apartamente sau au construit case pentru persoanele adulte cu dizabilitati din Giurgiu, nu s-au oprit ci continua sa creeze servicii pentru aceste persoane, sa aduca fonduri particulare din donatii si sponsorizari.
Pe de alta parte, tin sa spun ca ii admir pe irlandezi, nu doar pentru ce au dat si prin James Joyce lumii, dar si prin ceea ce sunt ca identitate si ca oameni hotarati.
Am intalnit irlandezi si am vazut ca o simpla strangere de mana are pentru ei puterea unui act semnat si parafat.
 Or, de seriozitatea aceasta voi ramane marcat toata viata!
Ii stimez si pentru  cum au reusit sa acceseze fondurile europene, pentru ceea ce au facut din aceasta tara si le urez la multi ani!

2 comentarii:

Anonim spunea...

irlandezii au construit si cele patru blocuri(3 galbene si unul bleu)iar cei care au lucrat sub comanda lor au ramas marcati de seriozitatea si punctualitatea lor si nu numai.

Irina spunea...

Multumesc ca ati inclus link la blogul meu.
Numai bine!

Seară de vară

Patru păsări de aur în colțuri, Coperți de saftian, Cartea tulburătoare a însuflețirii, Nimic mai mult, nimic mai puți...