PE LÂNGĂ VILLON

Ah, inima-mi hoinară iară zburdă,

Cu mintea-mi limpede se ia la trântă.

Spectacol inedit, medieval,

Solzoasele făpturi de prin podgorii

Roiesc de butii duse către Pan,

Grifoni îmi latră-n oase alegorii,

Clovni şi fachiri îmi tescuiesc prin vine,

Sărmană doamnă nu ştiu cât m-o ţine.

Icoana sărutării tale îmi este leacul,

Când focuri stingi de fuge chiar şi dracul.

De aceea învins, de grasele himere,

Eu te primesc ca buna mea vestire.

Te-mbrac, o, Eva mea, plină de mere,

Cu toată-a mea speranţă în neştire,

Căci pentru asta doar îmi dai putere!